luni, 10 noiembrie 2014

Cum sa te lupti cu morile de vant (2)

Cum am precizat in prima parte a acestui articol, esentiale pt lupta cu morile de vant sunt: sa fii convins ca se merita, perseverenta, aliati, putere de sacrificiu, strategii, competente, resurse…; as continua cu atat de multe aspect necesare, incat am ajuns la concluzia ca orice poate veni in sprijin pentru lupta « cu morile de vant ». Ce se afla totusi in spatele lor?

Ma gandesc la cei care s-au sacrificat pentru libertate si egalitate; sunt milioane de-a lungul istoriei. Aceste idealuri pentru care au luptat sunt nevoi de baza ale omului pe piramida lui Maslow.

Ma gandesc apoi, la multi dintre parintii si bunicii nostri, care si-au limitat masa si placerile pentru ca noi, copii, sa ajungem oameni mari la casele noaste. Acesta sunt nevoile psihologice.

Ma gandesc si la Aristotel, Eratostene, Coopernic, Galilei si altii, care au sustinut ca e pamantul e rotund si se invarte in jurul soarelui; ce au folosit ei pentru a formata stiinta?! Acestea sunt nevoile de autoimplinire.
Cu siguranta au avut o idee nascuta din observatie/experienta si nevoii acerbe pentru a supravietui, pentru a asigura o stare de bine si evolutie.

Asa am aflat ca in spate se afla AUTOMOTIVAREA vesnic treaza, gata sa te sustina.
Probabil pt majoritatea dintre noi nici automotivarea nu ne spune suficiente pt a ne lupta cu morile de vant, de aceea citez urmatoarele:
« Orice om poate realiza mai multe decat crede » Henri FORD

Si ca exemplu concret vin cu-n nou articol "Manifest pentru dreptul la apa"

vineri, 1 august 2014

Cum sa te lupti cu morile de vant (1)

Sa ne luptam cu morile de vant in sensul sau original sa te lupti cu himere, este transformat azi intr-o lupta fara sanse de reusita.
Noi, cei luptatori, hotarati sa obtinem ceea ce dorim, ba mai mult decat atat, in beneficiu general nu doar cel propriu, ajungem de multe ori sa ne luptam cu morile de vant. Nu este o himera adversarul nostru, ci palbabil si concret ; o instutie, un sef, un coleg, un prieten sau poate chiar mai apropiat de atat.
Ma gandesc in primul rand la drepturi fundamentale, la libertate si numerosii sai subiecti ai discriminarii. Cum ar fi fost daca omul de culoare sau femeia nu ar fi luptat cu morile de vant si ar fi acceptat ca atare situatia ?!
Primul indiciu in lupta cu morile de vant este PERSEVERENTA. Daca marii nostri oameni de stiinta n-ar fi continuat in zadar testele lor si ar fi renuntat poate dupa primele 10 tentative, azi am fi trait pe un pamant plat pe spatele unei broaste testoase in colibe de pamant, repede, greu si mai trist ca viata unei bacterii (sa nu-i uitam si pe cei care traiesc inca in acest univers). Ce am fi fost noi fara VIZIUNE.
Dar ce determina aceasta perseverenta ? E nebunie, curaj, mandrie, nevoie ? Cate un pic din toate, dar mai ales NEVOIE, plecam de la cele fundamentale hrana/apa, caldura/racoare, siguranta/securitate. De aceea recomad ca inainte sa incepeti Lupta cu morile de vant ; sa va asigurati ca merita, sa nu risipiti nici timpul vostru si nici al aliatilor vostri pe o himera.
Ce inseamna ca SE MERITA ? Aflati raspunzand cel putin la urmatoarele intrebari :
• Sunt singurul beneficiar al izbanzii ?
• Care vor fi efectele izbanzii mele asupra celorlalti?
• Este singura cale?
• Mai este cineva in aceasta lupta?
• Cat sunt dispus sa sacrifice din timp, prieteni, rude, sanatate…
• E singur o moara de vant si nu un cal inaripat ?!
Ajungem la RESURSE, o insiruire nesfarsita de bunuri fizice de lupta corp la corp, dar n-am fi nimic daca competentele noastre n-ar ataca prin usa din spate. Vi le cunoasteti ? Cu ce puteti sa le imbogatiti ?
Alege strategia, tactica cu tactica si revezi periodic rezultatele si toate aspectele mai sus mentionate. Poate am uitat pt ce lupt ?!
Si eu ma lupt acum cu morile de vant, folosind acest articol ca tactica. Voi cand incepeti ?

duminică, 13 aprilie 2014

Greseala - Forma Evolutie



Vin catre voi cu doua bune prietene dintr-o familie ruseasca foarte cunoscuta : Familia Martiosca, sa va vorbim despre GRESEALA Ele sunt
  

         


Eugenyia  si  Tatiana



 Mai intai le las sa va trasmita cate un mesaj :

De la Tatiana (cu mare experienta de viata) :
Dau de stie domnietale de lucrul meu.
Sa stii domnii-ta ca v-am venit de la saint petersburg, de mi-au spus ca ochii vostru  frumosi is.
Sa stii domnii-ta ca era frica mare de lungu drum
Iara domnii-ta esti intelept si primesti vizita mea

De la Eugenyia (adaptata tehnologiei) :
Buna ziua
Am venit de la Saint Peterstutg , auzind de frumusetea Romaniei. Suntem rude de gradul 3 dupa tata. Am facut drum lung, dar stiim c-ai inima mare si ne gazduesti cateva zile

A fost greu sa le cititi ?
Tatiana fiind mai in varsta a ramas cu elemete din limbajul secolelor trecute. Limba romana a evoluat.
Eugenya a scris mesajul pe calculator dar imprimant nu recunoaste diacriticiele
Sunt acestea doua greseli acceptabile?

Concluzia 1: Atata timp cat mesajul isi atinge scopul, greseala nu mai conteaza
La fel, daca noi am scrie un mesaj intr-o limba straina si uitam sa punem acordurile de gen si numar sau accentele, credeti ca mesajul nu va fi inteles ?! Ce conteaza mai mult corectitudinea gramaticala sau cea a intelegerii mesajului.

Tatiana si Eugenyia vor sa va demonstreze ca fac parte din Familia Matriosca si nu sunt ipostoare :

UPS ! Tatiana 6 cea micuta este galbena ? De ce nu e colorata la fel colorata la fel ca surorile ei ?
Este aceasta o greseala ?



 
UPS ! Eugenyia ascunde un inel pretios.
Este aceasta o greseala ?


Concluzia 2: Atata timp cat obiectul/serviciul iti ofera o surpriza, greala nu conteaza
La fel, lucruri conventionale sunt utilizate pentru cu totul alte destinatii. Un papuc pe post de ghiveci, este arta si nu o greseala

Tatiana si Eugenyia sunt mari bucatarese.
Gateau un bors rusesc cand UPS ! nu mai e bors pentru acrit.
Cum era zor si foame mare, au inlocuit borsul cu castraveti murati.
Asa s-a inventat soleanca (bors specific rusesc)

Concluzia 3: Atata timp cat din greseala obtin ceva nou si util, greseala inseamna evolutie
La fel marii inventatori au descoperit prin experimente cu rezultate gresite comparativ cu asteptarile

Tatiana si Eugenyia, cum bine stiti vin din Saint Petersburg, unde e frig mare.
Au incaltari bune de iarna si merge incet incet pe gheata sa nu alunege.
Cand UPS ! Tatiana este pe jos !

Concluzia 4: Oricate precautii poti lua, greseala poate aparea
La fel, cand verifici si reverifici munca ta, uneori tot iti mai scapa ceva si construim un sistem de prevenire rugand inca o persoana sa verifice.

Concluzie finala.
Stim ca din greseala se invata,
Ce stim in plus este ca greseala iti asigura evolutie.

Accepta greseala si  arat-o tuturor pentru a putea EVOLUA

Fetele lui Multumesc

Feţele lui “Mulţumesc”

          Astăzi am primit un email conţinând doar “Merci”, retur pentru c-am trimis o extracţie dintr-un sistem. Ce simplu a fost!


Cât de des primim un email de mulţumire sau răspuns pe comunicator sau într-o discuţie faţă în faţă ?
Cât de des mulţumim noi ?  
Cât de real este acest mulţumesc ?

            Primesc Mulţumesc
Probabil c-am primit, am şi uitat la cât de agitată a fost ziua. Dar cu siguranţă îmi aduc aminte:
  •  Acum 2 săptămâni a trimis şeful de proiect email de mulţumire pentru toate persoanele care s-au implicat în obţinerea rezultatului la timp. Mulţi am lucrat pe acest subiect.
  •  Acum 2 luni când seful meu direct a fost încântat de o prezentare. Chiar sunt mândră
  •  Acum 3 luni când am primit un mulţumesc pentru o activitate finalizată cu întârziere. Oare de ce?!
  •  Acum 1 lună când o colegă mi-a adus o ciocolată pentru că i-am explicat o procedură. Chiar nu m-am simţit obligată să o ajut, dar acum mă simt obligată pentru că am primit o ciocolată
Dăruiesc Mulţumesc
Ne-a intrat în reflex să scriem Merci la sfârşitul fiecărui email Am nevoie de informaţia solicitată şi într-adevăr vreau să mulţumesc.
  •  Dacă aş reveni pentru fiecare email cu o mulţumire, aş pierde timp şi aş umple căsuţa poştală
  • Dacă m-aş duce cu un cadou la fiecare mulţumesc, salariul meu ar fi mult prea mic
  • Dacă aş spune în şedinţe sau faţă în faţă, atunci nu e scris
  • Dacă aş spune în discuţiile cu şefii, atunci persoana căreia i-aş mulţumi nu ar fi prezentă
  • Dacă aş scrie o recomandare, mi-ar părea util

Situaţiile de a primi sau de a dărui Mulţumesc pot apărea sub diferite forme, totuşi un real mulţumesc l-aş nu-mi astfel dacă:
Relevant – motivul pentru care mulţumesc există şi am beneficiat de pe urma activităţii întreprinse. In plus a fost realizat în condiţiile impuse (timp, calitate...)  Spune motivul şi ce efect a avut.
Echitabil - corespunde ca valoare cu acţiunea întreprinsă Ex: a economisit 2 lei, 1 leu i-l dăruiesc pe lângă Mulţumesc.
Atins – este vizibil pentru cel care îl primeşte, dar şi pentru cei din jurul lui. Formulează scurt, 3-5 propoziţii în total, sub forma de recomandare.
Lacrimogen – tonalitatea/forma în care este spus/scris naşte senzaţii emoţionale celui care le primeşte. Dar nu exagera!

Mulţumesc cititorilor şi promit să revin cu articole interesante. 

Ora mea de liniste

Poate aţi participat la formarea Managementul timpului si prioritatilor si vi s-a recomandat ca o ora pe zi sa spuneţi stop oricărei întreruperi, răspunsul la orice email sau conversaţie, pentru a va putea concentra pe deplin asupra propriei activitati.
Este aceasta o soluţie? Oare acei colegi pe care ii contactam si nu ne răspund sunt in “ora lor de linişte”?
            Mai intai ar fi bine sa înţeleg responsabilitatea mea:
  • Ce realizez eu?
R: documentul x; planul y; cotarea z...
  • De unde iau informaţii ?
R : spaţiu partajat, persoana z
  • Ce informaţii ofer mai departe?
R: documente; informaţii, indicaţii
  • Când si cat de des ofer aceste informaţii ?
R : in fiecare zi, o data pe saptamana/ luna, la o data fixa
  • Cui ofer informaţii ?
R : meseriei z, persoane n
  • Cum ofer aceste informaţii ?
R : in şedinţa ; pe email, telefon…

Răspunzând la întrebările de mai sus încadram meseria noastră pe axa activităţii:
            Daca activitatea mea tinde spre executare, atunci “ora mea de linişte” este esenţiala si poate sa se extindă in medie la 75% din zi. Rezultatul activităţii mele este folosit de alte persoane, de aceea este important de stabilit, cu claritate, împreuna cu clienţii, când au nevoie de rezultat. Pentru a preveni întrebările legate de status, furnizez in mod periodic informaţii. Punctualitatea mea este baza punctualităţii celorlalţi.
            Daca activitatea mea tinde spre coordonare atunci eu aştept informaţii de la alţii, le prelucreze si le transmit mai departe. In acest caz „ora mea de linişte” este proporţionala cu cantitatea informaţiilor prelucrate; recomand in medie 12% din activitate si fixarea unor şedinţe si termene clare de obţinere si difuzare a informaţiilor. Clienţii mei depind de informaţiile mele.
            Daca activitatea mea tinde spre decizie atunci eu aştept informaţii, le prelucrez, iau decizii si informez. „Ora mea de linişte” corespunde cu durata luării deciziei in medie 20% din activitate. Decizia mea declanşează activitati in lanţ.

Oriunde ne-am încadra, câteva puncte sunt general valabile:
  • cu cat ofer mai putina vizibilitatea, cu atât clienţii mă vor căuta mai mult
  • cu cat intarzii de mai multe ori, cu atât mai mult clienţii mă vor avertiza mai mult
  • cu cat intarzii mai mult, cu atât mai mult intarzii proiectul si indicatorii vor fi negativi
  • cu cat mai mult ofer informaţii greşite, cu atât mai mult nu voi fi crezut si clienţii vor cere intervenţia superiorilor
  • cu cat răspund mai puţin la solicitări, cu atât mai mult voi decădea in ochii clientului
  • orice informaţie primita trebuie verificata sau sa aibă la baza o informaţie oficiala si nu un zvon
    Oferă la timp pentru a te bucura de propria ta ORA de LINISTE.